Ingrijirea copilului cu distrofie

 

 

Din cuprins:

Argument

Capitolul 1. Îngrijirea copilului cu distrofie

1.1. Anatomia și fiziologia aparatului digestiv

1.2. Distrofiile

1.2.1. Definiție

1.2.2. Etiopatogenie

1.2.3. Anatomie patologică

1.2.4. Clasificare

1.2.5. Simptome

1.2.6. Diagnostic clinic

1.2.7. Diagnostic paraclinic

1.2.8. Diagnostic diferențial

1.2.9. Evoluție și prognostic

1.2.10. Tratament

a) igieno-dietetic

b) medicamentos

Capitolul 2. Rolul asistentei medicale în îngrijirea copilului cu distrofie 

2.1. Îngrijiri generale

2.2. Studii de caz

Cazul 1. Plan de îngrijire

Cazul 2. Plan de îngrijire

Cazul 3. Plan de îngrijire

Concluzii

Bibliografie

Anexe

 

 

Extras din document:

1.2. DISTROFIILE

 

 

1.2.1. Definiție

 

Distrofiile sunt procese patologice determinate de tulburări ale metabolismului general sau local (cu interesarea anumitor substanţe sau grupuri de substanţe) care afectează troficitatea celulară sau tisulară.

 

1.2.2. Etiopatogenie

 

Termenul de distrofie este frecvent asociat cu cel de malnutriție deoarece acesta este definit în concepția clasică ca fiind o tulburare trofică, care se adresează în principal deficitului ponderal și țesutului adipos. Astfel termenul de malnutriție desemnează ansamblul cauzelor acestui sindrom, dar și deficiențele morfofuncționale consecutive acestuia, adresându-se cu precădere stării de denutriție.

Factorul determinant al distrofiei este aportul nutritiv cantitativ și calitativ insuficient, de cauze endogene sau exogene, în special deficitul proteo-caloric. Din rândul substanțelor energetice, glucidele sunt cele deficitare, carența lipidică fiind suportată de către sugar o perioadă mai mare. Cu toate acestea deficitul de lipide provoacă tulburări grave, care se observă în carențele de acizi grași esențiali și vitaminele liposolubile.

Factori favorizanți ai distrofiei:

- Factorii alimentari

- Factorii de îngrijire

- Cauzele constituționale/organice

- Factorii infecțioși

 

1.2.3. Anatomie patologică

 

Leziunile distrofice pe care le pune în evidenţă examenul histopatologic (Anexe Fig. 3) reprezintă stadii tardive ale alterării metabolice. Studiul amănunţit al distrofiilor este dificil, necesitând studii histopatologice, studii imunohistochimice.

 

1.2.4. Clasificare

 

Clasificarea distrofiilor: în dependenţă de predominarea modificărilor morfologice în elementele specializate ale parenchimului sau stromei (parenchimatoase, stromo-vasculare şi mixte), după predominarea dereglărilor din partea anumitor tipuri de metabolism (proteice, lipidice, glucidice, minerale), în dependenţă de influenţa factorilor genetici (dobândite, ereditare) şi răspândirea procesului (generalizate, locale).

Forme clinice ale distrofiei:

A. Malnutriția proteo-calorică (prezintă trei grade)

B. Malnutriția proteică

Forme particulare:

- distrofia laptelui de vacă

- malnutriția edematoasă

- distrofia de făinos