Ingrijirea pacientului cu abdomen chirurgical acut netraumatic

 

Rotator powered by EasyRotator for WordPress, a free and easy jQuery slider builder from DWUser.com. Please enable JavaScript to view.

 

Din cuprins:

PARTEA I

CAPITOLUL 1 – INTRODUCERE

CAPITOLUL 2  

2.1 ANATOMIA APARATULUI DIGESTIG

2.2 FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

2.3 CLASIFICAREA TIPURILOR DE ABDOMEN ACUT  CHIRURGICAL

 

PARTEA A II-A. HEMORAGIA DIGESTIVĂ SUPERIOARĂ

II.1 DEFINIŢIE

II.2 CLASIFICARE ETIOLOGICǍ

II.3 EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME, PROBLEME ALE PACIENŢILOR CU HDS

II.4 EVOLUŢIE

II.5 PROGNOSTIC

II.6 COMPLICAŢII

II.7 EDUCAŢIE PENTRU SǍNǍTATE

 

PARTEA A III-A. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU H.D.S.

III.1 PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA ACTE DE INVESTIGAŢIE

III.2 PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA INTERVENŢII AUTONOME ŞI DELEGATE

III.3 PROCEDURI DE NURSING

III.4 STUDIU DE CAZ

 

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

 

Extras din document:

PARTEA A II-A

HEMORAGIA DIGESTIVĂ SUPERIOARĂ


II.1 DEFINIŢIE

 

HEMORAGIA DIGESTIVǍ SUPERIOARǍ este o urgenţǎ medico-chirurgicalǎ manifestatǎ prin sângerare în segmentele superioare ale tubului digestiv (esofag, stomac, duoden şi jejun proximal) care se poate exterioriza sau nu prin hematemezǎ şi/sau melenǎ a cǎrei manifestare clinicǎ este în funcţie de intensitatea şi rapiditatea sângerǎrii.

Hemoragiile digestive superioare pot fi secundare unei afecţiuni digestive (ulcerul gastric şi/sau duodenal) sau reprezintǎ manifestarea unei boli generale (ciroze hepatice, vasculopatii sau hemopatii).

Hemoragia digestivǎ constituie motivul de internare a aproximativ 1-2% din bolnavii serviciilor de chirurgie şi interne, ei reprezentând adesea pacienţii care pun cele mai mari probleme de diagnostic şi tratament.

Pierderea de sânge cu oricare localizare între esofagul superior şi ligamentul Treitz. Severitatea poate varia între pierderea de sânge cronicǎ intermitentǎ, de micǎ intensitate, cu expresie ocultǎ dar cu modificǎri pe hemogramǎ, melenǎ şi şoc hipovolemic.

Hemoragia digestivǎ acutǎ semnificativǎ este consideratǎ atunci când hemoglobina scade sub 2 g/dl.

 

 

II.2 CLASIFICARE ETIOLOGICǍ

 

Bolile digestive:

La nivelul esofagului:

→ varice esofagiene

→ esofagite

→ ulcer peptic esofagian

→ tumorile benigne şi maligne

→ diverticuli esofagieni

La nivelul stomacului şi duodenului

→ ulcerul gastric şi duodenal

→ ulcerul acut de stres

→ ulcerul peptic post operator

→ cancerul gastric

→ varice gastrice

La nivelul intestinului subţire:

→ tumori

→ diverticuli

→ ulceraţii

La nivelul ficatului şi cǎilor biliare:

→ hipotensiune partalǎ

→ insuficienţǎ hepaticǎ

→ tumori maligne

La nivelul pancreasului:

→ pancreatitǎ acutǎ

→ tumori maligne

Bolile extradigestive:

Hematologice:

→ purpurǎ abdominalǎ

→ hemofilia A şi B

→ coagularea intravascularǎ diseminatǎ

Vasculare:

→ anevrismul de aortǎ sau hepaticǎ

→ hemangioane

Generale:

→ insuficienţǎ cardiacǎ

→ insuficienţǎ renalǎ cronicǎ