Rotator powered by EasyRotator for WordPress, a free and easy jQuery slider builder from DWUser.com. Please enable JavaScript to view.
Din cuprins:
PARTEA I – PARTEA GENERALĂ
CAPITOLUL 1 – INTRODUCERE CAPITOLUL 2 – SISTEMUL NERVOS CENTRAL 2.1 SISTEMUL NERVOS VEGETATIV 2.2 SISTEMUL NERVOS CENTRAL 2.3 MĂDUVA SPINĂRII 2.4 REFLEXIVITATEA CAPITOLUL 3 – CONVULSIILE 3.1 DEFINIŢIE 3.2 CLASIFICARE ETIOLOGICĂ 3.3 SIMPTOME 3.4 DIAGNOSTIC 3.5 TRATAMENT
PARTEA A II-A – ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU CONVULSII II.1 TEHNICI IMPUSE DE AFECŢIUNE II.2 STUDIU DE CAZ
ANEXE BIBLIOGRAFIE |
Extras din document:
CAPITOLUL 3 – CONVULSIILE
3.1 DEFINIŢIE
Convulsiile sunt contracţii involuntare bruşte, tonice, clonice, tonico-clonice ale unuia sau mai multor grupe de muşchi care apar în accese şi sunt însoţite sau nu de pierderea cunoştinţei. De reţinut: Convulsia este un simptom al unui proces patologic de bază şi nu o boală.
3.2 CLASIFICARE ETIOLOGICĂ
Convulsii febrile. Apar în cursul unei afecţiuni febrile. Ca vârstă, între 6 luni şi 5 ani (maximum de incidenţă între 6 luni şi 3 ani), la copii fără antecedente penale neurologice. Convulsia febrilă se referă doar la episoadele convulsive care apar exclusiv legate de febră, a cărei natură este de origine extracraniană. Pentru a fi inclusă în grupa celor febrile, convulsia ar trebui să aibă unele caractere: – să apară pentru prima dată în context febril (temperatura peste 38º) în primele 24 de ore de la ascensiune termică (deci fără convulsii anterioare în afebrilitate); – durata să fie sub 15 minute; – din punct de vedere clinic, criza să fie generalizată. Convulsii metabolice (hipocalcemie, hipomagneziomie; hipo- sau hipernatermie; hipoglicemie (sub 0,2 g la mie la nou născut; sub 0,4‰ la sugar şi copilul mare); hiperkaliemie; alcaloză; deficit de pirodoxină = Vit. B6, anoxemie etc.) Convulsii de cauze infecţioase cerebrale (edem cerebral acut infecţios, meningite; encefalite). Convulsii din cauza altor boli organice cerebrale post traumatice (hemoragie intracraniană, hemoragie subdurală); abces cerebral, tumori, malformaţii cerebrale, boli congenitale (hidrocefalia congenitală, infantile congenitale); tulburări circulatorii cerebrale. Convulsii din intoxicaţii acute: miofilin, efedrină atropică, organofosforice, alcool, salicilat, D.D.T.oxid de carbon, paratihon, stricnină etc. EPILEPSIA Tabloul crizei tipice Convulsiile tonico-clonice generalizate Cele mai frecvente forme clinice la copii sunt: convulsiile tonico-clonice generalizate şi care evoluează în trei faze: Faza tonică: – se instalează brusc, – cu pierderea cunoştinţei înainte sau concomitent cu apariţia contracturii tonice, – faciesul devine palid, ochii ״plafoneaz״ lglobii ocularii rotaţii în sus– ״dă ochii peste cap״ – copilul devine rigid, cu capul în hiperextensie, maxilarele sunt ״încleştate״, – membrele sunt înţepenite, antebraţele flectate, pumnii strânşi, coapsele şi gambele în extensie, – toracele este imobilizat, apar apneea şi cianoza, dacă este surprins în ortostatism, bolnavul cade. Durata este variabilă, de la câteva secunde până la 30 de secunde. |