CAPITOLUL 1 – INTRODUCERE

CAPITOLUL 2 – SISTEMUL NERVOS CENTRAL

2.1 SISTEMUL NERVOS VEGETATIV

2.2 SISTEMUL NERVOS CENTRAL

2.3 MĂDUVA SPINĂRII

2.4 REFLEXIVITATEA

CAPITOLUL 3 – CONVULSIILE

3.1 DEFINIŢIE

3.2 CLASIFICARE ETIOLOGICĂ

3.3 SIMPTOME

3.4 DIAGNOSTIC

3.5 TRATAMENT

PARTEA A II-A – ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU CONVULSII

II.1 TEHNICI IMPUSE DE AFECŢIUNE

II.2 STUDIU DE CAZ

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL 3 – CONVULSIILE

3.1 DEFINIŢIE

Convulsiile sunt contracţii involuntare bruşte, tonice, clonice, tonico-clonice ale unuia sau mai multor grupe de muşchi care apar în accese şi sunt însoţite sau nu de pierderea cunoştinţei.

De reţinut: Convulsia este un simptom al unui proces patologic de bază şi nu o boală.

3.2 CLASIFICARE ETIOLOGICĂ

Convulsii febrile. Apar în cursul unei afecţiuni febrile. Ca vârstă, între 6 luni şi 5 ani (maximum de incidenţă între 6 luni şi 3 ani), la copii fără antecedente penale neurologice.

Convulsia febrilă se referă doar la episoadele convulsive care apar exclusiv legate de febră, a cărei natură este de origine extracraniană. Pentru a fi inclusă în grupa celor febrile, convulsia ar trebui să aibă unele caractere:

– să apară pentru prima dată în context febril (temperatura peste 38º) în primele 24 de ore de la ascensiune termică (deci fără convulsii anterioare în afebrilitate);

– durata să fie sub 15 minute;

– din punct de vedere clinic, criza să fie generalizată.

Convulsii metabolice (hipocalcemie, hipomagneziomie; hipo- sau hipernatermie; hipoglicemie (sub 0,2 g la mie la nou născut; sub 0,4‰ la sugar şi copilul mare); hiperkaliemie; alcaloză; deficit de pirodoxină = Vit. B6, anoxemie etc.)

Convulsii de cauze infecţioase cerebrale (edem cerebral acut infecţios, meningite; encefalite).

Convulsii din cauza altor boli organice cerebrale post traumatice (hemoragie intracraniană, hemoragie subdurală); abces cerebral, tumori, malformaţii cerebrale, boli congenitale (hidrocefalia congenitală, infantile congenitale); tulburări circulatorii cerebrale.

Convulsii din intoxicaţii acute: miofilin, efedrină atropică, organofosforice, alcool, salicilat, D.D.T.oxid de carbon, paratihon, stricnină etc.

EPILEPSIA

Tabloul crizei tipice

Convulsiile tonico-clonice generalizate

Cele mai frecvente forme clinice la copii sunt: convulsiile tonico-clonice generalizate şi care evoluează în trei faze:

Faza tonică:

 – se instalează brusc,

– cu pierderea cunoştinţei înainte sau concomitent cu apariţia contracturii tonice,

– faciesul devine palid, ochii ״plafoneaz״ lglobii ocularii rotaţii în sus–

״dă ochii peste cap״

– copilul devine rigid, cu capul în hiperextensie, maxilarele sunt ״încleştate״,

– membrele sunt înţepenite, antebraţele flectate, pumnii strânşi, coapsele şi gambele în extensie,

– toracele este imobilizat, apar apneea şi cianoza, dacă este surprins în ortostatism, bolnavul cade. Durata este variabilă, de la câteva secunde până la 30 de secunde.