Ingrijirea pacientului cu litiaza renala

 

Rotator powered by EasyRotator for WordPress, a free and easy jQuery slider builder from DWUser.com. Please enable JavaScript to view.

 

Din cuprins:

PARTEA I – PARTEA GENERALĂ

CAPITOLUL 1 – INTRODUCERE.

CAPITOLUL 2 – ANATOMIA APARATUL EXCRETOR ŞI EXCREŢIA

2.1 RINICHIUL

2.2 VASCULARIZAŢIA ŞI INERVAŢIA

2.3 FIZIOLOGIA APARATULUI EXCRETOR

 

PARTEA A II-A – LITIAZA RENALĂ

II.1 DEFINIŢIE

II.2 CAUZE

II.3 FACTORI DE RISC

II.4 CLASIFICAREA CALCULILOR RENALI

II.5 COMPOZIŢIA CALCULILOR RENALI

II.6 SIMPTOMATOLOGIE

II.7 DIAGNOSTIC CLINIC

II.8 DIACNOSTIC DIFERENŢIAL

II.9 TRATAMENT

II.10 EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII

 

PARTEA A III-A. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU COLICA RENALĂ

III.1 ROLUL ASISTENTEI MEDICAL ÎN EFECTUAREA ACTELOR MEDICALE DE INVESTIGAŢIE

III.2 STUDIU DE CAZ

 

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

 

 

Extras din document:

 

PARTEA A II-A. LITIAZA BILIARĂ

 

 

II.1 Definiţie

Litiaza biliară se defineşte ca prezenţa calculilor în tractul biliar. Calculii se pot forma în orice segment al tractului biliar, dar mai frecvent în vezicula biliară.

Litiaza este semnificativ mai frecventă la femei decât la bărbaţi, şi la vârstă avansată.

 

 

II.2 Etiopatogenie

Formarea calculilor biliari rezultă din acţiunea unui mecanism complex la care participă interacţiunea mai multor factori fizico-chimici, metabolici, de stază şi infecţiile.

Factorii fizico-chimici şi metabolici determină modificări ale componentelor bilei cu perturbarea stabilirii ei coloidale.

Factorul metabolic este cel mai important, litogeneza biliară producându-se în două situaţii:

ü  excesul de substanţe conţinute:

  • colesterolul creşte în alimentaţia bogată, în grăsimi, în obezitate şi când se administrează hipolipemiante;
  • bilirubina creşte în hemoliză când se distrug multe hematii, în talasemii şi în ciroza biliară.

ü  deficitul de substanţe solubilizante care au rolul de a menţine colesterolul, sintetizat în ficat, în stare de solubilitate în bilă.

Aceste substanţe sunt reprezentate de acizii biliari şi fosfolipide.

Factorul stază favorizează suprasaturarea bilei .Staza poate fi realizată prin obstrucţii cistice şi oddiene prin atonie veziculară,  prin variante atomice ale aparatului excretor biliar sau prin microstaze create de modificări distrofice (colesteroloza, colecistaza). Un alt factor de staza este considerata şi perioada de sarcina la femei.

Factori infecţioşi participă la formarea calculilor biliari prin, modifică compoziţia şi ph-ul bilei infectate, iar ca rezultat al proceselor inflamatorii vor apărea resturi celulare şi mucus care împreună cu microorganismele vor forma matricea viitorului calculul biliar.