Ingrijirea pacientului cu nevroza astenica

 

Rotator powered by EasyRotator for WordPress, a free and easy jQuery slider builder from DWUser.com. Please enable JavaScript to view.

 

Din cuprins:

ARGUMENTUL

CAPITOLUL I

1.1. Anatomia sistemului nervos central

1.2. Fiziologia sistemului nervos central

CAPITOLUL II. Nevroza astenică

2.1. Definiție

2.2. Etiologie

2.3. Patologie

2.4. Clasificarea şi forme clinice

2.5. Simptomatologie

2.6. Diagnostic pozitiv

2.7. Diagnostic diferenţial

2.8. Tratamentul

2.9. Evoluţie şi prognostic

CAPITOLUL III.  ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU NEVROZĂ ASTENICĂ

3.1. Internarea pacientului în spital

3.2. Asigurarea condițiilor de spitalizare

3.3. Asigurarea condițiilor igienice pacienților internați

3.4. Supravegherea funcțiilor vitale şi vegetative

3.5. Alimentația bolnavului

3.6. Administrarea medicamentelor şi hidratarea organismului

3.7. Recoltarea produselor biologice şi patologice

3.8. Pregătirea pacientului şi efectuarea tehnicilor speciale impuse de afecțiune

3.9. Educația pentru sănătate

3.10. Externarea bolnavului

CAPITOLUL IV. PREZENTAREA CAZURILOR DE BOALĂ

Cazul nr. 1 – plan de îngrijire

Cazul nr. 2 – plan de îngrijire

Cazul nr. 3 – plan de îngrijire

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

 

 

Extras din document:

CAPITOLUL II. NEVROZA ASTENICĂ

 

 

2.1. Definiţie

 

Nevroza este o tulburare psihică manifestată printr-un comportament anormal, cu diverse forme, de care bolnavul este conştient, dar nu îl poate stăpâni.

Nevroza perturbă afectivitatea şi emotivitatea, dar nu afectează facultăţile intelectuale.

Neurastenia este una din cele trei forme de nevroză întâlnite la om şi caracterizează în special printr-un simptom capital – astenia (oboseala nervoasă) persistentă:

            – este o stare de mare oboseală. Favorizată de surmenaj şi însoţită de tulburări psihice (tristețe, insomnie, nehotărâre), de tulburări funcţionale (cardiovasculare, digestive, sexuale) şi de dureri cu diferite localizări;

            – este o tulburare specială, persistentă a sistemului nervos central, fără leziuni organice, determinată în special de conflicte sufleteşti, boală de care omul este conştient şi de care se încearcă să se vindece, nevroza astenică fiind trecătoare şi vindecabilă.

 

2.2. Etiologie

 

Se cunosc trei factori mai importanţi răspunzători de apariţia nevrozei astenice:

– factorul psihogen adică tulburările sufleteşti;

– factorul somatogen adică tulburările organice corporale care pot favoriza sau dezlănţui o nevroză;

– factorul predispozant care ţine de ereditate şi constituţie.

Factorul psihogen este factorul esențial care provoacă o nevroză astenică. La baza oricărei nevroze astenice stă unul sau mai multe conflicte sufleteşti care în general pot îmbrăca aspectele cele mai variate. Necazurile, grijile, decepţiile, emoţiile neplăcute şi prelungite şi în general traumele psihice sunt acelea care mai curând sau mai târziu sunt fundamental vinovate de apariţia bolii. O importanţă deosebită o reprezintă factorii emoționali, afectivi în special frustrările afective, răceala sufletească, despărţirea de cei dragi, dramele familiale.

Unul din factorii declanşatori cei mai importanţi ai neurasteniilor este surmenajul psihic. Munca neplanificată, munca în asalt, munca neritmică, toate pot conduce către o nevroză.

Factorul somatogen – foarte multe tulburări organice, foarte multe boli, fără a provoca în mod direct o nevroză, o pot declanşa. Mai mult, unele boli cronice, dacă nu sunt îndepărtate, contribuie, din umbră, la întreţinerea nevrozei. Printre cauzele organice care sunt răspunzătoare de apariţia neurasteniei se află şi perioadele de schimbări fiziologice importante, de ordin endocrin, cum sunt sarcina, alăptarea, menopauza.

De asemenea, un factor somatogen important îl constituie şi bolile infecţioase şi surmenajul.

Factorul predispozant – unul dintre cei mai importanţi factori predispozanţi îl constituie tipul de sistem nervos. Dintre cele patru tipuri, tipul slab şi tipul puternic neechilibrat sunt cei mai predispuşi. Există şi anumite tipuri constituţionale, dintre cei graşi şi cei slabi, cei slabi fac mai uşor nevroză, dintre expansivi şi introvertiţi, ultimi o fac mai repede.