Ingrijirea pacientului cu obezitate

 

 

Din cuprins:

Argumentul

Capitolul 1. Anatomia şi fiziologia ţesutului adipos

Capitolul 2. Obezitatea

a) Definiţie

b) Clasificare

c) Cauze

d) Fiziopatologie

e) Simptomatologie

f) Diagnostic

g) Evoluţie şi prognostic

h) Tratament

i) Complicaţii

Capitolul 3. Rolul autonom şi delegat al asistentei medicale în îngrijirea bolnavului cu obezitate

a. Fişa tehnică nr. 1

b. Fişa tehnică nr. 2

c. Fişa tehnică nr. 3

d. Fişa tehnică nr. 4

Capitolul 4. Procesul de îngrijire al pacientului cu obezitate

Cazul nr. 1

Cazul nr. 2

Cazul nr. 3

Capitolul 5. Educaţia pentru sănătatea pacientului cu obezitate

Bibliografie

Anexe

 

 

Extras din document:

 

Capitolul 2. Obezitatea

 

 

a) Definiţie

 

Obezitatea este definită printr-un exces de ţesut adipos, asociat cu creşterea morbidităţii şi mortalităţii. Deși creșterea greutății corporale pare a fi echivalentă cu obezitatea, nu întotdeauna este valabil – indivizii cu masă musculară în exces pot fi supraponderali fără a avea exces de adipozitate.

 

 

b) Clasificare

 

Subponderal < 18,5 IMC (kg/m2) – inferioară greutăţii ideale

Normoponderal 18,5-24,9 IMC (kg/m2) – greutatea ideală

Supraponderal 0-29,9 IMC (kg/m2) superioară greutăţii ideale dar nu este obezitate

Obezitate clasa I 30,0-34,9 IMC (kg/m2)

Obezitate clasa II 35,0-39,9 IMC (kg/m2)

Obezitate clasa III  > 40 IMC (kg/m2)

 

În practică sunt folosite şi alte modele de clasificare a obezităţii, după:

vârsta debutului: a copilului, adolescentului, adultului, gestaţională

distribuţia ţesutului adipos:

*               centrală, viscero-abdominală sau androidă;

*               periferică, gluteal-femurală sau ginoidă.

Se foloseşte circumferinţa abdominală (taliei), măsurată la nivelul ombilicului. Indică obezitatea androidă la femei dacă este ≥88 cm iar la bărbaţi ≥102 cm.

mecanismul patogenetic:

*               de aport, “simplă” sau primară;

*               metabolic-endocrină sau secundară.

 

 

c) Cauze

 

Obezitatea are multiple cauze. Contribuie dezechilibrul între aportul de calorii şi consumul acestora, variind de la persoană la persoană, sexul, vârsta, ereditatea, implicarea psihologică şi numeroşi factori de mediu. Unele condiţii patologice pot determina instalarea obezităţii: hipotiroidismul, sindromul Cushing, depresia, corticosteroizii, antidepresivele, anticoncepţionalele, sindromul Prader-Willi, sindromul ovarelor polichistice.

Factorii care cresc aportul alimentar energetic cuprind:

- dimensiunile porţiei de hrană;

- alimentele bogate în grăsime/cu densitate energetică crescută;

- alimentele hiperglucidice;

- băuturile dulci, zahărul, mesele rapide;

- gustările cu conţinut mare în grăsime;

- scăderea aportului de calciu;

- disponibilitatea şi accesibilitatea la alimente;

- preţul scăzut al alimentelor;

- gustul plăcut al alimentelor şi varietatea acestora.

Factorii care scad activitatea fizică cuprind:

- reducerea necesităţii de activitate fizică în cele mai multe medii de lucru;

- lipsa activităţii fizice obligatorii în mediile de şcolarizare;

- reducerea activităţii fizice necesare activităţilor casnice prin tehnologia avansată;

- competiţia pentru activităţi sedentare plăcute: televizorul, video/DV, computerul, jocurile, internetul.