Ingrijirea pacientului cu pancreatita acuta

 

 

Din cuprins:

CUPRINS

 

Partea I:

I.1 Introducerea

I.2 Anatomia şi fiziologia pancreasului

 

Partea a II-a. Pancreatita acută

II.1 Definiţie

II.2 Anatomie patologică

II.3 Etiologie

II.4 Simptomatologie

II.5 Diagnostic

II.6 Evoluţie

II.7 Tratament

II.8 Profilaxie

II.9 Complicaţii

 

Partea a III-a:

III.1 Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu pancreatită acută

III.2 Tehnici impuse de caz

III.3 Prezentare de cazuri

 

Anexe

Bibliografie

 

 

Extras din document:

 

Partea a II-a

Pancreatita acută

 

 

II.1 Definiție

 

Pancreatita acută (ANEXE Fig. II.1.1) este o boală acută, locală şi generală, determinată de procesul patologic de autodigestie, prin activare în glandă a fermenţilor pancreatici, normal inactivi la acest nivel.

Pancreatita este constituită de un lanţ de fenomene patologice de intensitate, gravitate şi durată variabilă. O parte din acestea sunt rezultatul acţiunii locale de autodigestie a glandei prin fermenţii tripsina şi lipaza, însă fenomenele grave ale bolii sunt urmarea acţiunii toxice a fermenţilor şi a altor produşi toxici la distanţă, pe toate parenchimele şi ţesuturile ce asigură funcţiile vitale ale organismului: creier, rinichi, plămâni, vase sangvine, cord, etc.

 

 

II.2 Anatomie patologică

 

Există patru forme anatomo-clinice:

v  pancreatita acută edematoasă – cu tumefierea glandei prin edem şi prin hiperemie, este o formă uşoară, benignă şi reversibilă;

v  pancreatita acută hemoragică – în care iniţial ia aspectul cărămizii datorită numeroaselor hematoame;

v  pancreatita necrotică – seroasa peritoneală este presărată cu pete, asemănătoare petelor de ceară (datorate autodigestiei grăsimilor), numite pete de citosteatonecroză. Iniţial, apar pete cenuşii care devin negre şi se extind dând aspectul pancreasului, redus de volum ~ “câlţi în păcură”;

v  pancreatita mixtă – în care coexistă leziunile necrotico-hemoragică – cu leziuni mult mai mari (comparativ cu pancreatita acută edematoasă), glanda este mărită de volum, prezintă zone hemoragice, deseori şi zone necrotice de mărime şi distribuţie variabilă interesând părţi din glandă sau pancreasul în totalitate.