Ingrijirea pacientului cu sinuzita

 

 

Din cuprins:

PARTEA I

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE

CAPITOLUL 2. ANATONIA ŞI FIZIOLOGIA NASULUI

2.1 NASUL

2.2 NOŢIUNI DE FIZIOLOGIE ŞI FIZIOPATOLOGIE

 

PARTEA A II-A. SINUZITELE

II.1 DEFINIŢIE

II.2 FIZIOPATOLOGIE

II.3 FACTORI FAVORIZANŢI

II.4 ETIOLOGIE

II.5 SIMPTOMATOLOGIE

II.6 TABLOUL CLINIC

II.7 DIAGNOSTIC

II.8 TRATAMENT

II.9 EVOLUŢIE, COMPLICAŢII, PROGNOSTIC

 

PARTEA A III-A. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU SINUZITĂ

III.1 NOŢIUNI DE NURSING

III.2 TEHNICI IMPUSE DE CAZ

III.3 STUDIU DE CAZ

 

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

 

 

Extras din document:

 

PARTEA A II-A

SINUZITELE

 

 

II.1 DEFINIŢIE

 

Sinuzita este o inflamare a sinusurilor paranazale, care poate sau nu poate fi rezultatul unei infecții, de la probleme bacteriale, virale, alergice, imunitare sau ale unor ciuperci. Noi clasificări ale sinuzitei se referă la rinosinuzită, o inflamare a sinusurilor, dar și a nasului (rinită).

 

 

II.2 FIZIOPATOLOGIE

 

Sinuzitele, din punct de vedere fiziopatologic, sunt de trei tipuri:

a) Sinuzitele acute, la care infecţia sinusală durează mai puţin de două săptămâni şi în general răspund la tratament medical;

b) Sinuzite cronice, infecţia sinusală este mai veche de două săptămâni, necesită perioade lungi de tratament medical, uneori fiind necesar tratamentul chirurgical.

c) Sinuzitele recidivante acute şi cronice: iniţial, evoluţie spre rezolvare, ulterior, recidivează fie din cauza unui tratament inadecvat, fie al unui tratament stopat prematur.

 

Sinuzitele sunt secundare:

1. infecţiei;

2. inflamaţiei;

3. alergiei;

4. anomalii structurale şi anatomice;

5. varietăţi anatomice nazale şi sinusale.

 

Anatomoclinic, sinuzitele acute sunt:

  • catarale
  • supurate
  • necrozante

 

Din punct de vedere al sinusurilor interesate, sunt:

  • monosinuzite (mai rar)
  • polisinuzite (mai frecvent)

 

 

II.3 FACTORI FAVORIZANŢI

 

Infecţia şi inflamaţia

 

Inflamaţia este cauzată cel mai frecvent de infecţie, dar poate fi şi un răspuns la fumat, mediu poluant sau la inhalarea altor factori iritanţi.

Sinusurile paranazale sunt ca un grup de camere conectate una la alta prin nişte pasaje foarte înguste. Când mucoasa sinusală se inflamează, edemul şi mucusul să circule liber între nas şi sinus. Fluidul conectat intrasinusal reprezintă mediu favorabil pentru dezvoltarea florei microbiene, rezultând o infecţie sinusală.

Germenii patogeni obişnuiţi, în sinuzitele acute la adult şi copii, sunt bacteriile aerobe: Streptococcus pneumonae, Hemophilus influenzae şi Moraxela cataharalis.

Bacteriile anaerobe sunt responsabile la aproximativ 10% din sinuzitele acute.

Infecţiile virale, mai ales prin rinovirus şi virusurile gripale, realizează 10–20% din cauzele sinuzitelor acute.

Bacteriile anaerobe joacă un rol mult mai semnificativ în sinuzitele cronice decât în cele acute, singure sau în asociere cu o bacterie aerobă. Speciile anaerobe care cauzează sinuzitele cronice includ: Moraxella, Streptococus, Peptococus şi Viellonella etc.

Cele mai frecvente bacterii aerobe, implicate în sinuzitele cronice, sunt streptococii alfa hemolitici şi streptococii aurii.

Intubaţia nazotraheală poate produce sinuzite nazocomiale, care cel mai des sunt determinate de: Pseudomonas aeruginosa, Klebsiella pneumoniae, Enterobacter species şi Proteus mirabilis.

Infecţia fungică a sinusurilor paranazale poate fi şi ea luată în considerare în diagnosticul diferenţial al sinuzitelor, în special la pacienţii a căror tomografie computerizată arată opacităţi hiperdense în sinusuri.