CAPITOLUL 1 – INTRODUCEREA

CAPITOLUL 2 – ANALIZATORUL VIZUAL

2.1 SEGMENTUL PERIFERIC

2.2 GLOBUL OCULAR

2.3 VASCULARIZAŢIA GLOBULUI OCULAR

2.4 ORGANELE ANEXE ALE OCHIULUI

PARTEA A II-A. CONJUNCTIVITA

II.1 DEFINIŢIE

II.2 TIPURI DE CONJUNCTIVITĂ

II.3 CAUZELE CONJUNCTIVITEI

II.4 SIMPTOMATOLOGIE

II.5 COMPLICAŢII

II.6 DIAGNOSTIC

II.7 TRATAMENT

PARTEA A III-A

III.1 ROLURILE AUTONOME ŞI DELEGATE ALE ASISTENTEI MEDICALE GENERALISTE ÎN

ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU CONJUNCTIVITĂ

III.2 STUDIU DE CAZ

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

PARTEA A II-A

CONJUNCTIVITA

II.1 DEFINIŢIE

Conjunctivita (ANEXA Fig. II.1.1) denumeşte toate inflamaţiile mucoasei conjunctivale palpebrale şi/sau bulbare, cuprinzând o mare varietate de entităţi specifice. Este cea mai frecventă cauză de consult oftalmologic.

II.2 TIPURI DE CONJUNCTIVITĂ

• Conjunctivite catarale (acută, subacută, cronică).
• Conjunctivite purulente (acută, subacută, cronică).
• Conjunctivite pseudomembranoase (acută, subacută, cronică).
• Conjunctivite nodulare (acută, subacută, cronică).
• Conjunctivite eruptive (acută, subacută, cronică).

II.3 CAUZELE CONJUNCTIVITEI

În funcţie de cauză, distingem:

• conjunctivitele traumatice (iritative), produse de factori mecanici, fizici sau chimici: praf, aerosoli, radiaţii;
• conjunctivitele infecţioase, care pot fi de origine bacteriană, virală, fungică;
• conjunctivitele alergice, prezentând sensibilizarea mucoasei conjunctivale la: polen, pene, alimente, cosmetice, paraziți intestinali, proteine bacteriene.

După aspectul secreţiei:

– conjunctivite seroase;

– conjunctivite mucoase;

– conjunctivite purulente;

– conjunctivite pseudomembranoase.

După alterările structurale ale mucoasei:

– papilare;

– foliculare;

– papilare gigante;

– flictenulare.

După afectarea structurilor învecinate:

– blefaroconjunctivită;

– cheratoconjunctivită.

După aspectul clinic, conjunctivitele sunt:

– catarale (conjunctiva este inflamată) (ANEXE Fig. II.3.1)

– purulente (pe lângă inflamaţie este prezentă şi o secreţie purulentă, alb-gălbuie)

– pseudomembranoase (este prezentă o secreţie fibrinoasă cu false membrane)

– nodulare

– eruptive

II.4 SIMPTOMATOLOGIE

Hiperemia conjunctivală, prezintă senzaţia de arsură, senzaţia de corp străin, prurit, epiforă, exsudaţie şi supuraţie, chemozis, pseudoptoză, adenopatie preauriculară, hipertrofia papilară a plăcii tarsale, foliculi limfatici ai plăcii tarsale, membrane şi pseudomembrane, fotosensibilitate, scăderea acuităţii vizuale, dacă sunt complicaţii ca ulcere sau cheratită, granuloame (rar).

În cazul conjunctivitei bacteriene se întâlnesc următoarele simptome:

– prurit minimal;

– epifora moderată;

– exsudaţie abundentă, particular pentru tipurile Neisseria;

La conjunctivita virală simptomele sunt:

– prurit minimal;

– epifora abundentă;

– exsudat seros neînsemnat;

– adesea bilateral;

– frecvent adenopatie preauriculară;

Conjunctivita de piscină, apare în special la cei care frecventează piscinele, bazinele de înot. Infectarea conjunctivelor are loc prin intermediul apei murdărite de secreţie genitală conţinând corpusculi şi produsă de o uretrită de un tip special. Debutul este acut, de obicei unilateral, dar se poate extinde şi bilateral.

Simptomele principale sunt edemul palpebral, hiperemie conjunctivală, apariţia după 10-14 zile a unor foliculi voluminoşi în fundurile de sac, mai ales în cel inferior.