CAP.I. ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU INFECȚII CU TRANSMITERE SEXUALĂ

1.1. Anatomia şi fiziologia aparatului genital feminin

1.2. Infecții cu transmitere sexuală

1. Definiţie

2. Etiologie

3. Patologie

4. Diagnostic clinic

5. Diagnostic paraclinic

6. Diagnostic diferenţiat

7. Evoluţie şi prognostic

8. Tratament

a) igieno-dietetic

b) medicamentos

CAP.II. ÎNGRIJIRI GENERALE

2.1. Internarea pacientului în spital

2.2. Asigurarea condiţiilor de spitalizare a pacientului

2.3. Asigurarea condiţiilor igienice a pacientului

2.4. Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative ale pacientului

2.5. Alimentaţia pacientului

2.6. Administrarea medicamentelor şi hidratarea pacientului

2.7. Recoltarea produselor biologice şi patologice

2.8. Pregătirea pacientului şi efectuarea tehnicilor impuse de caz

2.9. Educaţia pentru sănătate

2.10. Externarea pacientului

CAP.III. ÎNGRIJIRI SPECIALE

Cazul 1. Plan de îngrijire

Cazul 2. Plan de îngrijire

Cazul 3. Plan de îngrijire

CAP.IV. CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

1.2. Infecții  cu transmitere sexuală

1. Definiţie

Infecţiile cu transmitere sexuală, numite anterior şi boli venerice sunt infecţii transmise prin contact sexual (normal, oral sau anal) dar care pot fi transmise şi pe alte căi.
Printre mijloacele de transmitere ale acestor boli, în afară de contactul sexual, mai putem întâlni: contactul cu zona infectată, contactul cu obiecte infectate (ace, etc.) sau de la mamă la făt, etc.

2. Etiologie

ITS este o afecţiune cu etiologie infecţioasă specifică (spirochete, diplococi, acarieni) în care principala cale de transmitere este cea sexuală.

3. Patogenie

Ë    Gonoreea – N. gonorhoeae este un patogen exclusiv uman, care nu are altă poartă de intrare, în afară de mucoasa umană, şi în special cea genitală (uretra). A dezvoltat mecanisme remarcabile prin care evită atacul sistemului imun al gazdei (congenital şi adaptat). În particular, la suprafaţă are un înveliş format din structuri antigenice identice cu antigenii eritrocitari umani.
Printr-un mecanism unic, variabil şi aparent întâmplător, sunt exprimaţi un număr de factori de virulenţă importanţi, permiţându-le să fie omniprezenţi la anumite persoane, în diferite condiţii de mediu.

Ë    Clamidioza este o infecţie bacteriană cu agentul infecţios Chlamydia, care se transmite prin contact sexual. Este una dintre cele mai frecvente boli cu transmitere sexuală din toată lumea. Chlamydia infectează uretra la bărbaţi şi uretra, canalul cervical şi organele reproductive superioare la femei. Chlamydia poate infecta, de asemenea, rectul şi suprafaţa oculară şi pleoapele.

Ë  Tricomonaza este o boală cu transmitere sexuală dată de Trichomonas vaginalis –  protozoar unicelular, care se transmite pe cale sexuală de la un partener infectat. La femei, parazitul infectează de obicei vaginul, uretra, cervixul uterin, vezica urinară precum şi glandele din zona genitală cum ar fi glandele lui Bartholin sau glandele lui Skene. La bărbaţi infecţia se dezvoltă la nivelul uretrei sau la nivelul prepuţului la bărbaţii necircumciși.