ARGUMENTUL

CAP.1. ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU ABDOMEN ACUT CHIRURGICAL

1.1. Anatomia şi fiziologia aparatului digestiv

1.2. Abdomenul acut chirurgical

Definiţie

Etiologie

Diagnostic clinic

Diagnostic paraclinic

Diagnostic diferenţial

Complicaţii

Evoluţie şi prognostic

Tratament 

a) igieno-dietetic

b) medicamentos

c) chirurgical

CAP.2. ÎNGRIJIRI SPECIALE

Cazul 1. Plan de îngrijire

Cazul 2. Plan de îngrijire

Cazul 3. Plan de îngrijire

CAP.3. CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

1.1. Abdomenul acut chirurgical

Definiţie

Termenul de “abdomen acut chirurgical” desemnează un grup larg de afecţiuni abdominale care se manifestă clinic prin durere (însoţită de semne locale şi generale) şi care necesită un tratament chirurgical de urgenţă pentru salvarea vieţii bolnavului.

Etiologie

Cauze care pot determina producerea sin­dromului de abdomen acut.

Sindromul de abdomen acut, în funcţie de apariţia sa, poate fi clasificat în două grupe mari:

1. Sindromul de abdomen acut traumatic şi
2. Sindromul de abdomen acut netraumatic.

Sindromul de abdomen acut traumatic apare în urma unui traumatism abdominal recent sau mai vechi (ex. ruptura de splină în doi timpi) – constituind abdomenul acut traumatic. În urma traumatismului se produc plăgi, contuzii abdo­minale, fisuri sau rupturi de organe parenchimatoase (care pot genera hemoragii interne mari) sau de organe cavitare (care, prin eliberarea conţinutului septic, declanşează peritonite foarte grave).

Sindromul de abdomen acut netraumatic apare pe fondul unei stări de sănătate aparent bună, sau al unei stări de suferinţă abdominală sindromul fiind determinat de afecţiuni ale organelor abdominale sau pelviene, care evoluează acut. La rândul lor, aceste boli pot fi clasificate în cinci mari categorii.

PARTEA I

CAPITOLUL 1 – INTRODUCERE

CAPITOLUL 2  

2.1 ANATOMIA APARATULUI DIGESTIG

2.2 FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

2.3 CLASIFICAREA TIPURILOR DE ABDOMEN ACUT  CHIRURGICAL

PARTEA A II-A. HEMORAGIA DIGESTIVĂ SUPERIOARĂ

II.1 DEFINIŢIE

II.2 CLASIFICARE ETIOLOGICǍ

II.3 EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME, PROBLEME ALE PACIENŢILOR CU HDS

II.4 EVOLUŢIE

II.5 PROGNOSTIC

II.6 COMPLICAŢII

II.7 EDUCAŢIE PENTRU SǍNǍTATE

PARTEA A III-A. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU H.D.S.

III.1 PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA ACTE DE INVESTIGAŢIE

III.2 PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA INTERVENŢII AUTONOME ŞI DELEGATE

III.3 PROCEDURI DE NURSING

III.4 STUDIU DE CAZ

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

PARTEA A II-A

HEMORAGIA DIGESTIVĂ SUPERIOARĂ

II.1 DEFINIŢIE

HEMORAGIA DIGESTIVǍ SUPERIOARǍ este o urgenţǎ medico-chirurgicalǎ manifestatǎ prin sângerare în segmentele superioare ale tubului digestiv (esofag, stomac, duoden şi jejun proximal) care se poate exterioriza sau nu prin hematemezǎ şi/sau melenǎ a cǎrei manifestare clinicǎ este în funcţie de intensitatea şi rapiditatea sângerǎrii.

Hemoragiile digestive superioare pot fi secundare unei afecţiuni digestive (ulcerul gastric şi/sau duodenal) sau reprezintǎ manifestarea unei boli generale (ciroze hepatice, vasculopatii sau hemopatii).

Hemoragia digestivǎ constituie motivul de internare a aproximativ 1-2% din bolnavii serviciilor de chirurgie şi interne, ei reprezentând adesea pacienţii care pun cele mai mari probleme de diagnostic şi tratament.

Pierderea de sânge cu oricare localizare între esofagul superior şi ligamentul Treitz. Severitatea poate varia între pierderea de sânge cronicǎ intermitentǎ, de micǎ intensitate, cu expresie ocultǎ dar cu modificǎri pe hemogramǎ, melenǎ şi şoc hipovolemic.

Hemoragia digestivǎ acutǎ semnificativǎ este consideratǎ atunci când hemoglobina scade sub 2 g/dl.

II.2 CLASIFICARE ETIOLOGICǍ

Bolile digestive:

La nivelul esofagului:

→ varice esofagiene

→ esofagite

→ ulcer peptic esofagian

→ tumorile benigne şi maligne

→ diverticuli esofagieni

La nivelul stomacului şi duodenului

→ ulcerul gastric şi duodenal

→ ulcerul acut de stres

→ ulcerul peptic post operator

→ cancerul gastric

→ varice gastrice

La nivelul intestinului subţire:

→ tumori

→ diverticuli

→ ulceraţii

La nivelul ficatului şi cǎilor biliare:

→ hipotensiune partalǎ

→ insuficienţǎ hepaticǎ

→ tumori maligne

La nivelul pancreasului:

→ pancreatitǎ acutǎ

→ tumori maligne

Bolile extradigestive:

Hematologice:

→ purpurǎ abdominalǎ

→ hemofilia A şi B

→ coagularea intravascularǎ diseminatǎ

Vasculare:

→ anevrismul de aortǎ sau hepaticǎ

→ hemangioane

Generale:

→ insuficienţǎ cardiacǎ

→ insuficienţǎ renalǎ cronicǎ