Cap.1. Glomerulonefrita acută

1.1. Definiţie

1.2. Etiologie

1.3. Simptomatologie

1.4. Diagnostic

1.5. Evoluţie

1.6. Tratament

Cap.2. Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacienţilor cu GNAc

Cazul 1. Plan de îngrijire

Cazul 2. Plan de îngrijire

Cazul 3. Plan de îngrijire

Concluzii

Bibliografie

Cap.1. Glomerulonefrita acută

1.1. Definiţie

Glomerulonefrita acută este o afecţiune renală caracterizată prin inflamaţia glomerulilor renali, adesea declanşată ca urmare a unui trigger imun. Inflamaţia şi proliferarea locală de ţesut glomerular poate determina leziuni ale membranei bazale glomerulare, mezangiului şi endoteliului capilar renal. În cadrul glomerulonefritei acute pacienţii acuză apariţia bruscă a unor semne şi simptome precum hematurie, proteinurie, edeme, hipertensiune.

Glomerulonefrita poate să apară în cadrul unor afecţiuni renale sau ca urmare a unor boli sistemice.

1.2. Etiologie

Cauzele de apariţie a glomerulonefritei acute sunt grupate în postinfecțioase, renale şi sistemice. Acestea sunt descrise în cele ce urmează.

– Cauzele postinfecțioase: cel mai adesea este vorba de infecţii cu specii de Streptococ (de exemplu Streptococ de grup A, beta-hemolitic), dar şi alte bacterii au fost implicate (Stafilococi, Mycobacterii, Salmonella, Treponema pallidum, actinobacili). Pot să apară şi după infecţii virale (cu Cytomegalovirus, virusuri Coxsakie, virus Epstein Barr, virus hepatitic B) sau parazitice (cel mai adesea cu Plasmodium malariae, Plasmodium falciparum, Schistosoma, Toxoplasma), după abcese viscerale, endocardite, pneumonie;

– Cauzele sistemice: în principal vasculite (granulomatoza Wegener), boli de colagen (lupus eritematos sistemic), vasculita de hipersensibilitate, crioglobulinemia, poliarterita nodoasă, purpura Henoch Schonlein, sindromul Goodpasture. Glomerulonefrita poate să apară şi ca urmare a unor tratamente sistemice cu peniciline, sau compuşi cu aur;

– Afecţiuni renale: boli glomerulare primare (glomerulonefrita membranoproliferativă, boala Berger, glomerulonefrita mezangială proliferativă pură).

1.3. Simptomatologie

Tabloul clinic al glomerulonefritei acute este adesea nespecific (astenie, dureri generalizate, dureri abdominale, alterarea stării generale, febră), însă poate include şi următoarele semne şi simptome, mai sugestive pentru o afecţiune renală:

– Hematurie: este un simptom universal. Hematuria macroscopică apare la peste 30% dintre pacienţi, restul având hematurie microscopică;

– Oligurie;

– Edeme periferice, periorbitale (la aproximativ 85% dintre pacienţi, mai ales la copii);

– Cefalee, care poate să apară secundar hipertensiunii;

– Confuzie, dezorientarea temporo-spaţială: apar ca urmare a hipertensiunii cu valori maligne;

– Dispnee, apare mai frecvent la adulţi ca urmare a edemului pulmonar;

– Durere în flanc secundară punerii în tensiune a capsulei renale (prin renomegalie).

În unele situaţii pacienţii pot avea un tabloul clinic dominat de semne şi simptome induse de afecţiunea sistemică de bază, care poate precipita apariţia glomerulonefritei. În funcţie de unele boli frecvent asociate glomerulonefritei, pacientul poate prezenta:

– Triada specifică granulomatozei Wegener: sinuzita, infiltrat pulmonar, nefrita;

– Simptome specifice purpurei Henoch Schonlein: greţuri, vărsături, durere abdominală, purpură;

– Artralgii, în contextul existenţei lupusului eritematos sistemic;

– Hemoptizie recurentă în cazul sindromului Goodpasture.