Rotator powered by EasyRotator for WordPress, a free and easy jQuery slider builder from DWUser.com. Please enable JavaScript to view.
Din cuprins:
Argumentul CAP.I. Îngrijirea pacientului cu epilepsie 1.1. Anatomia şi fiziologia SNC 1.2. Epilepsia 1. Definiţie 2. Etiologie şi epidemiologie 3. Etiopatologie 4. Clasificare 5. Diagnostic clinic 6. Diagnostic paraclinic 7. Diagnostic diferenţial 8. Evoluţie şi prognostic 9. Tratament CAP.II. Îngrijiri generale și speciale 2.1. Internarea pacientului în spital 2.2. Asigurarea condiţiilor de spitalizare a pacientului 2.3. Asigurarea condiţiilor igienice a pacientului 2.4. Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative ale pacientului 2.5. Alimentaţia pacientului 2.6. Administrarea medicamentelor şi hidratarea pacientului 2.7. Recoltarea produselor biologice şi patologice 2.8. Pregătirea pacientului şi efectuarea tehnicilor impuse de caz 2.9. Educaţia pentru sănătate 2.10. Externarea pacientului CAP.III. Studii de caz Cazul 1. Plan de îngrijire Cazul 2. Plan de îngrijire Cazul 3. Plan de îngrijire CAP.IV. Concluzii Bibliografie |
Extras din document:
1.2. Epilepsia
1. Definiţie Epilepsia este o dereglare a sistemului nervos central care produce descărcări bruşte şi intense de activitate electrică în creier. Această activitate electrică anormală de la acest nivel se manifestă clinic prin convulsii care afectează controlul mişcării, al vorbirii, al vederii sau chiar al stării de conştiență.
2. Etiologie şi epidemiologie Sunt cunoscute multe cazuri de epilepsie şi frecvenţa lor variază cu vârsta. La nou-născut cauzele cele mai frecvente sunt traumatismele obstetricale, malformaţiile congenitale, tulburări metabolice şi injecţiile. La adulţi şi vârstnici cauzele cele mai frecvente sunt boala aminomusculară, Tcc, şi tulburarea aminală degenerativă, tumori cerebrale, droguri şi intoxicaţii. La cel puţin jumătate dintre pacienţi nu se găseşte vreo cauză după investigaţii detaliate; în asemenea cazuri factorii genetici par a avea o semnificaţie mai mare decât cei cu patologie demonstrabilă.
Prevalența epilepsiei este de cel puţin 4-6 ‰. Rata de debut, mai mare în prima copilărie şi există vârfuri ulterioare la adolescenţă şi peste vârsta de 65 de ani. În puţine cazuri din cele cu debut în copilărie, epilepsia este asociată cu handicapul mintal.
3. Etiopatologie
Factori: – prenatali – natali – postnatali Factori prenatali – factori exogeni ce acţionează asupra mamei în timpul sarcinii: – traumatisme abdominale – infecţii ale mamei – factori toxici (alcool, noxe profesionale) Factori natali: – distocii de naştere – traumatismele fătului în timpul naşterii – incompatibilitate Rh Factori postnatali: – traumatisme cranio-cerebrale – infecţii la cap – factori alergici – tulburări în metabolismul calciului, glucozei, glucidelor |