CAPITOLUL 1 – INTRODUCERE

CAPITOLUL 2 – GLANDA MAMARĂ

2.1 ANATOMIA SÂNULUI

2.2 FIZIOLOGIA SÂNULUI

2.3 VASCULARIZAȚIA ŞI INERVAȚIA MAMELEI

PARTEA A II-A. NEOPLASMUL MAMAR

II.1 DEFINIȚIE CANCERULUI ŞI A CANCERULUI DE SÂN

II.2 HISTOLOGIE

II.3 FACTORI DE RISC

II.4 ANATOMIE HISTOLOGICĂ

II.5 TABLOUL CLINIC

II.6 METODE DE INVESTIGAŢIE

II 7. DIAGNOSTIC

II.8 TRATAMENT

PARTEA A III-A

III.1 DEFINIŢIA NURSINGULUI

III.2 TEHNICI MPUSE DE CAZ

III.3 STUDIU DE CAZ

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

PARTEA A II-A

NEOPLASMUL MAMAR

II.1 DEFINIŢIA CANCERULUI ŞI A CANCERULUI DE SÂN

Termenul de cancer se referă la un grup de afecţiuni caracterizate prin creşterea anormală şi necontrolată a unor celule, care invadează ţesuturile înconjurătoare şi se pot împrăştia (metastaza) la distanţa de ţesutul sau organul din care s-au format, pe cale sangvină, limfatica sau pe alte căi. Diferitele forme de cancer pot fi clasificate în funcţie de tipul celular implicat, de ţesutul sau organul afectat.

Un alt sinonim pentru cancer este acela de tumora malignă (deci tumorile canceroase sunt maligne) sau neoplasm. Dar nu toate tumorile înseamnă cancer. O tumoră necanceroasa este benigna, ea nu creşte şi nu se întinde, aşa cum face cancerul. În general, tumorile benigne nu sunt un pericol pentru viaţă. Puţine cancere, cum ar fi cancerul sângelui (leucemia sau hemopatiile maligne), nu formează tumori.

Ce este cancerul mamar?

Majoritatea cancerelor sunt numite după partea corpului pe care o afectează când se declanşează. Cancerul mamar se dezvolta în ţesutul sânului. El apare atât la femei, cât şi la bărbaţi în ţesutul mamar, dar cancerul sânului la bărbaţi este mai rar.

În interiorul sânului se găsesc glandele care, după ce o femeie a născut, produc şi eliberează laptele. Glandele ce produc laptele se numesc lobuli, iar tuburile care le leagă de mamelon se numesc ducte. Sânul însuşi este format din lobuli, ducte şi ţesut gras, limfatic şi conjunctiv (de legătură).

Limfa este un fluid clar care conţine celule ale sistemului imunitar. Transportul limfei către ganglionii limfatici, care au mărimea unui bob de mazăre, se realizează prin vasele limfatice. Majoritatea ganglionilor limfatici ai sânului sunt localizaţi în axila. Aceştia sunt numiţi ganglioni axilari.

Când celulele canceroase ajung în ganglionii limfatici, ele continua să crească şi cauzează mărirea acestor ganglioni. Dacă celulele canceroase au atins aceşti ganglioni, este foarte probabilă împrăştierea lor şi în alte părţi ale corpului.

Există mai multe tipuri de tumori ale sânului. Marea majoritate sunt benigne, ceea ce înseamnă că nu sunt canceroase. Aceste tumori (umflături) sunt deseori cauzate de modificări fibrochistice. Chisturile sunt pungi pline cu fluid. Termenul de “fibros” se referă la faptul că acesta formează ţesutul de legătura sau ţesutul cicatrizat.

II.2 HISTOLOGIE

LEZIUNILE MALIGNE ALE SÂNULUI

DCIS – Carcinomul ductal „in situ”. Este cancerul mamar detectat cel mai devreme (prima fază), stadiul 0. Se limitează la ducte. Toate femeile cu cancer în acest stadiu se pot vindeca. Cea mai bună metodă pentru a depista DCIS este mamografia.

IDC – Carcinomul ductal infiltrativ (invaziv). Acest cancer se dezvolta pe traseul laptelui în duct, sparge peretele ductului şi invadează ţesutul gras al sânului. De aici se poate întinde şi în alte părţi ale corpului (poate metastaza). IDC este cel mai comun tip de cancer, apărând la aproximativ 80% din cazuri.

LCIS – Carcinomul lobular „in situ”. O tumoră care nu s-a împrăştiat mai departe de aria în care s-a dezvoltat se numeşte „in situ”. Deşi nu este un cancer efectiv, LCIS creşte riscul de îmbolnăvire de cancer mai târziu. Din această cauză, este important pentru o femeie cu LCIS să facă un examen fizic de două sau trei ori pe an. La fel de importantă este şi realizarea unei mamografii în fiecare an.

ILC – Carcinomul lobular infiltrativ (invaziv). Acest cancer se dezvolta în lobul. El poate metastaza către alte părţi ale corpului. Doar 10-15% din cancere sunt de acest tip.

Mai sunt şi alte forme, mai puţin comune, de cancer, pe care nu le-am descris în acest capitol. Dacă aveţi unul dintre acestea, vă puteţi adresa pentru informaţii la Liga Română de Cancer.