Ingrijirea pacientului cu corpi straini oculari

 

Rotator powered by EasyRotator for WordPress, a free and easy jQuery slider builder from DWUser.com. Please enable JavaScript to view.

 

Din cuprins:

PARTEA I. PARTEA GENERALĂ

CAPITOLUL 1 – INTRODUCEREA

CAPITOLUL 2 – ANALIZATORUL VIZUAL

2.1 ANATOMIA ANALIZATORULUI VIZUAL

2.2 FIZIOLOGIA ANALIZATORULUI VIZUAL

 

PARTEA A II-A. CORPI STRĂINI OCULARI

II.1 PARTICULARITĂŢI FIZIOLOGICE

II.2 CLASIFICARE

II.3 CAUZE

II.4 SIMPTOMATOLOGIE

II.5 DIAGNOSTIC

II.6 TRATAMENT

II.7 PROGNOSTIC ŞI COMPLICAŢII

 

PARTEA A III-A. ROLUL ASISTENTULUI ÎN ÎNGRIJIREA BOLNAVILOR CU CORPI STRĂINI OCULARI

III.1 NOŢIUNI DE NURSING

III.2 TEHNICI IMPUSE DE CAZ

III.3 STUDIU DE CAZ

 

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

 

 

Extras din document:

 

PARTEA A II-A

CORPI STRĂINI OCULARI

 

 

II.1 PARTICULARITĂŢI FIZIOLOGICE

 

Ochii, prin aşezarea lor şi prin organizarea morfofuncţională, sunt organele noastre de simţ ce! e mai sensibile dar şi cele mai vulnerabile. Aşa se explică de ce în cazul unor traumatisme oculare sunt atinse componentele sale anatomice,  care necesită o urgentă intervenţie de specialitate.  Dintre traumatisme,  cel mai des întâlnite sunt contuziile,  corpii străini intraoculari şi arsurile oculare. 

 

Frecvenţa accidentelor oculare şi cauza lor

Globul ocular este totuşi relativ protejat contra traumatismelor de marginea orbitei dar este mai expusă traumatismelor,  partea sa anterioară şi infero-externă.  Dintre traumatismele ochilor avem următoarele statistici:

  • plăgile oculare fără corpi străini reprezintă 42% din totalul traumatismelor,  
  • arsurile corneo-conjunctivale 20%,  
  • contuziile oculare 20%, iar
  • plăgile oculare cu prezenţă de corpi străini cea 18% din totalul traumatismelor oculare. 

Aproximativ 43% din accidente survin în timpul activităţii, 20% accidente de circulaţie, iar 35% alte cauze (jocuri periculoase la copii,  accidente casnice la femei etc.)

 

 

II.2 CLASIFICARE

 

După localizare pot fi:

  • palpebrali,
  • conjunctivali,
  • corneeni,
  • intraoculari,
  • orbitari.

 

 

II.3 CAUZE

 

Cele mai des întâlnite cauze ale traumatismelor oculare sunt reprezentate de bucăţi de lemn, aşchii, metal, sticla, pietre, mingi de tenis, fluturaşi de badminton, săgeţi, artificii. Ele pot determina traumatisme penetrante sau perforante (plăgi), în care este întreruptă integritatea epiteliului cornean şi structura ochiului este afectată în profunzime, sau contuzii, care nu sunt penetrante şi afectarea este mai superficială.

Corpii străini conjunctivali şi corneeni – pot fi fragmente de lemn, ace, cotor de plante, polen, bucăţi de pietre, cărbune sau zgură.

Corpii străini conjunctivali se cantonează de obicei sub pleoapa superioară, de unde se extrag uşor, prin întoarcerea pleoapei şi ştergerea ei cu un tampon de vată.

Corpii străini inclavaţi în conjunctiva bulbar sau palpebrală necesită extragerea cu acul, dup ace se face anestezie prin instilaţii cu xilină1% (numai de către medic).

Corpii străini corneeni sunt mai periculoşi şi chiar dacă sunt neinfectaţi netoxici pot fi toleraţi mult timp de organism. Cei infectaţi cum ar fi spinii vegetali, insectele, corpii oxidabili menţin o stare de iritaţie permanentă şi dau complicaţii serioase.

Corpi străini intraoculari – sunt cei mai gravi. Retenţia unui corp străin intraocular este totdeauna consecinţa unui traumatism ocular cu plagă perforată Din punct de vedere medical, acestea sunt de mai multe tipuri: arsuri, plăgi, contuzii, corpi străini, eroziuni, abraziuni.

Localizarea corpului străin poate fi:

  • în camera anterioară
  • în cristalin
  • în corpul ciliar (situaţie dramatică datorită hemoragiei)
  • în peretele globului ocular
  • în corpul vitros

Natura corpilor străini pot fi: metale (Cu, Zi, Pl, Al) sticlă, piatră, spini.