CAP.I. ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU BRONȘITĂ ACUTĂ

1.1. Anatomia şi fiziologia aparatului respirator

1.2. Bronșita acută

1. Definiţie

2. Mecanismul fiziopatologic

3. Forme clinice

4. Transmitere

5. Diagnostic

a) Diagnostic pozitiv

b) Diagnostic diferenţial

6. Complicaţii

7. Tratament

a) igieno-dietetic

b) medicamentos

8. Profilaxia

CAP.II. ÎNGRIJIRI GENERALE

2.1. Internarea pacientului în spital

2.2. Asigurarea condiţiilor de spitalizare a pacientului

2.3. Asigurarea condiţiilor igienice a pacientului

2.4. Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative ale pacientului

2.5. Alimentaţia pacientului

2.6. Administrarea medicamentelor şi hidratarea pacientului

2.7. Recoltarea produselor biologice şi patologice

2.8. Pregătirea pacientului şi efectuarea tehnicilor impuse de caz

2.9. Educaţia pentru sănătate

2.10. Externarea pacientului

CAP.III. ÎNGRIJIRI SPECIALE

Cazul 1. Plan de îngrijire

Cazul 2. Plan de îngrijire

Cazul 3. Plan de îngrijire

CAP.IV. CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

1.2. Bronşita acută

1. Definiţie

Bronşita acută este o boală inflamatoare a căilor respiratorii caracterizată printr-un sindrom bronşic acut cu evoluţie de scurtă durată, nefiind însoţit de modificări radiologice. Când această infecţie apare, căile respiratorii se inflamează producând mai multă secreţie (flegmă) ca de obicei. Inflamaţia împreună cu mucusul produs obstrucţionează respiraţia.

2. Mecanismul fiziopatologic

Bronşita acută este inflamaţia căilor care duc aerul la plămâni (bronhiilor). Inflamaţia este urmarea unei infecţii pornită de la nivelul tractului respirator superior, ca răceala sau gripa. Infecţia se extinde de la nivelul nasului, gurii şi gâtului, la bronhii, unde va produce edem şi creşterea secreţiei de mucus.

În primele zile tusea este seacă, iar mai apoi pe măsură ce creşte secreţia de mucus, tusea devine productivă. Edemul la nivelul bronhiilor şi cantitatea crescută de mucus îngreunează respiraţia.

Vindecarea depinde de mai mulţi factori printre care:

– vârsta şi starea de sănătate;

– microbul care a produs infecţia (bronşita acută virală este de cele mai multe ori mai puţin severă decât cea produsă de bacterii);

– fumatul.

3. Forme clinice

Bronşita acută infecţioasă – care este de două tipuri:

v  bronşita acută virală (cea mai frecventă), este produsă de virusuri: gripal A, B, paragripal 1,2,3, sinccițial respirator (afectează preponderent copiii şi persoanele tinere), adenovirusuri, virusul rujeolei etc.

v  bronşita acută bacteriană apare în evoluţia unei bronşite acute virale prin suprainfecţie cu floră, care populează În mod normal nazofaringele: pneumococi, streptococi aerobi şi anaerobi, corynebacterii, neisserii, bacterioides.

Bronşita acută chimică se produce prin iritaţia căilor respiratorii în urma expunerii accidentale sau profesionale la diverse substanţe chimice: praf, ciment, fum, gaze iritante, vapori de acizi, amoniac sau acetonă etc.