Rotator powered by EasyRotator for WordPress, a free and easy jQuery slider builder from DWUser.com. Please enable JavaScript to view.
Din cuprins:
ARGUMENTUL
CAP.I. ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU BOALA ADDISON 1.1. Anatomia şi fiziologia glandei suprarenale 1.2. Boala Addison 1. Definiţie 2. Etiologie 3. Tabloul clinic 4. Diagnostic clinic 5. Diagnostic paraclinic 6. Diagnostic diferenţial 7. Evoluţie şi prognostic 8. Tratament a) igieno-dietetic b) medicamentos CAP.II. ÎNGRIJIRI GENERALE 2.1. Internarea pacientului în spital 2.2. Asigurarea condiţiilor de spitalizare a pacientului 2.3. Asigurarea condiţiilor igienice a pacientului 2.4. Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative ale pacientului 2.5. Alimentaţia pacientului 2.6. Administrarea medicamentelor şi hidratarea pacientului 2.7. Recoltarea produselor biologice şi patologice 2.8. Pregătirea pacientului şi efectuarea tehnicilor impuse de caz 2.9. Educaţia pentru sănătate 2.10. Externarea pacientului CAP.III. ÎNGRIJIRI SPECIALE Cazul 1. Plan de îngrijire Cazul 2. Plan de îngrijire Cazul 3. Plan de îngrijire CAP.IV. CONCLUZII BIBLIOGRAFIE |
Extras din document:
1.2. Boala Addison
1. Definiţie
Boala Addison, sau insuficiența corticosuprarenală primară, reprezintă o boală endocrină rară, caracterizată de hipofuncția suprarenală, cauzată de afectarea primară (distrugerea parțială sau completă) a glandei suprarenale, precum și secreția insuficientă a unor hormoni (glucocorticoizi (cortizol), unii mineralocorticoizi (aldosteron)).
2. Etiologie
Boala Addison se dezvoltă de cele mai multe ori prin distrugerea de către sistemul imun a unei părţi din glanda suprarenală ce produce cortizol şi aldosteron. Distrugerile tisulare glandulare pot apărea şi în cadrul altor boli ca: – tuberculoză, cancer, infecţii HIV sau anumite boli infecţioase ca sepsisul meningococic (infecţie cu meningococ în sânge) – anumite tipuri de radioterapie – metastaze neoplazice – hemoragii şi infarcte adrenale – agenţi citotoxici sau inhibitori enzimatici, în cure de durată – boala Graves-Basedow – diabet zaharat – anemie pernicioasă – vitilego – alopecia autoimună – sângerări la nivelul suprarenalelor în urma terapiei cu anticoagulante – leziuni ale glandelor suprarenale în timpul sarcinii sau în timpul travaliului. Boala Addison afectează toate vârstele, inclusiv copiii. Boala Addison cauzată de sistemul imun este mai comună la femei decât la bărbaţi, iar cea produsă de tuberculoză este mai frecventă la bărbaţi decât la femei.
3. Tabloul clinic
Debutul – insidios şi necaracteristic, acoperind o perioadă lungă (10-15 ani) de la un proces tuberculos primar visceral. Perioada de stare – pigmentarea tegumentelor (melanodermie) pe părţile expuse, pe zonele de fricţiune (coate, genunchi, plici de flexie) şi a mucoaselor (bucală, conjunctivală, vulvo-vaginală); – astenie neuromusculară (dureri lombare tenace în unghiul costovertebral – semnul Rogoff); – hipotonie cardiovasculară (matitate cardiacă, puls mic, zgomote cardiace asurzite); – scădere ponderală; – tulburări gastrointestinale în care apare inapetenţa (lipsa setei, dorinţa de a consuma alimente acide sau sare), diaree, steatoze. |