Rotator powered by EasyRotator for WordPress, a free and easy jQuery slider builder from DWUser.com. Please enable JavaScript to view.
Din cuprins:
Argumentul
Capitolul 1. Anatomia şi fiziologia ţesutului adipos Capitolul 2. Obezitatea a) Definiţie b) Clasificare c) Cauze d) Fiziopatologie e) Simptomatologie f) Diagnostic g) Evoluţie şi prognostic h) Tratament i) Complicaţii Capitolul 3. Rolul autonom şi delegat al asistentei medicale în îngrijirea bolnavului cu obezitate a. Fişa tehnică nr. 1 b. Fişa tehnică nr. 2 c. Fişa tehnică nr. 3 d. Fişa tehnică nr. 4 Capitolul 4. Procesul de îngrijire al pacientului cu obezitate Cazul nr. 1 Cazul nr. 2 Cazul nr. 3 Capitolul 5. Educaţia pentru sănătatea pacientului cu obezitate Bibliografie Anexe |
Extras din document:
Capitolul 2. Obezitatea
a) Definiţie
Obezitatea este definită printr-un exces de ţesut adipos, asociat cu creşterea morbidităţii şi mortalităţii. Deși creșterea greutății corporale pare a fi echivalentă cu obezitatea, nu întotdeauna este valabil – indivizii cu masă musculară în exces pot fi supraponderali fără a avea exces de adipozitate.
b) Clasificare
Subponderal < 18,5 IMC (kg/m2) – inferioară greutăţii ideale Normoponderal 18,5-24,9 IMC (kg/m2) – greutatea ideală Supraponderal 0-29,9 IMC (kg/m2) superioară greutăţii ideale dar nu este obezitate Obezitate clasa I 30,0-34,9 IMC (kg/m2) Obezitate clasa II 35,0-39,9 IMC (kg/m2) Obezitate clasa III > 40 IMC (kg/m2)
În practică sunt folosite şi alte modele de clasificare a obezităţii, după: vârsta debutului: a copilului, adolescentului, adultului, gestaţională distribuţia ţesutului adipos: * centrală, viscero-abdominală sau androidă; * periferică, gluteal-femurală sau ginoidă. Se foloseşte circumferinţa abdominală (taliei), măsurată la nivelul ombilicului. Indică obezitatea androidă la femei dacă este ≥88 cm iar la bărbaţi ≥102 cm. mecanismul patogenetic: * de aport, “simplă” sau primară; * metabolic-endocrină sau secundară.
c) Cauze
Obezitatea are multiple cauze. Contribuie dezechilibrul între aportul de calorii şi consumul acestora, variind de la persoană la persoană, sexul, vârsta, ereditatea, implicarea psihologică şi numeroşi factori de mediu. Unele condiţii patologice pot determina instalarea obezităţii: hipotiroidismul, sindromul Cushing, depresia, corticosteroizii, antidepresivele, anticoncepţionalele, sindromul Prader-Willi, sindromul ovarelor polichistice. Factorii care cresc aportul alimentar energetic cuprind: – dimensiunile porţiei de hrană; – alimentele bogate în grăsime/cu densitate energetică crescută; – alimentele hiperglucidice; – băuturile dulci, zahărul, mesele rapide; – gustările cu conţinut mare în grăsime; – scăderea aportului de calciu; – disponibilitatea şi accesibilitatea la alimente; – preţul scăzut al alimentelor; – gustul plăcut al alimentelor şi varietatea acestora. Factorii care scad activitatea fizică cuprind: – reducerea necesităţii de activitate fizică în cele mai multe medii de lucru; – lipsa activităţii fizice obligatorii în mediile de şcolarizare; – reducerea activităţii fizice necesare activităţilor casnice prin tehnologia avansată; – competiţia pentru activităţi sedentare plăcute: televizorul, video/DV, computerul, jocurile, internetul. |