Rotator powered by EasyRotator for WordPress, a free and easy jQuery slider builder from DWUser.com. Please enable JavaScript to view.
Din cuprins:
| Argumentul
CAPITOLUL I. Îngrijirea pacientului vârstnic cu bronșită cronică 1.1. Anatomia şi fiziologia aparatului respirator 1.2. Bronșita cronică 1. Definiţie 2. Etiopatologie 3. Anatomia patologică 4. Simptomatologia 5. Forme clinice 6. Prognosticul 7. Explorări de laborator 8. Diagnosticul pozitiv 9. Diagnosticul diferenţial 10. Tratament CAPITOLUL II. Rolul asistentului medical în pregătirea pacientului pentru explorări specifice CAPITOLUL III. Intervenţiile asistentului medical privind îngrijirea pacientului vârstnic cu bronşită cronică CAPITOLUL IV. Studii de caz Cazul I. Culegerea datelor Nevoile fundamentale după modelul conceptual al Virginiei Henderson Plan de îngrijire al pacientei Cazul II. Culegerea datelor Nevoile fundamentale după modelul conceptual al Virginiei Henderson Plan de îngrijire al pacientului Cazul III. Culegerea datelor Nevoile fundamentale după modelul conceptual al Virginiei Henderson Plan de îngrijire al pacientului CAPITOLUL VI. Educaţia pentru sănătate CAPITOLUL V. Concluzii Bibliografie |
Extras din document:
|
1.2. Bronşita cronică
1. Definiţie
Bronşita cronică este un sindrom clinic caracterizat prin tuse, expectoraţie permanentă sau intermitentă, care durează cel puţin trei luni pe an şi de-a lungul a doi trei ani de la apariţie, necauzată de o boală sau leziune bronhopulmonară specifică. Împreună cu astmul bronşic şi emfizemul pulmonar realizează un tablou clinic complex numit bronhopneumopatie cronică obstructivă, aceste trei afecţiuni au simptome şi evoluţie comună. Boala este gravă şi frecventă care apare la populaţia de peste 40 ani, în special la bărbaţi.
2. Etiopatologie Afectează bronhiile mici unde leziunile inflamatorii şi secreţiile produc stenoză, spasm, colaps respirator şi disfuncţie ventilatorie obstructivă. Se cunosc trei cauze importante: ➢ Factori iritanţi Dintre factorii iritanţi, tabagismul şi alcoolismul sunt cei mai importanți. La acestea mai contribuie poluanţii atmosferici sau aerieni, vaporii iritanţi din industria chimică, vaporii de amoniac, condiţiile atmosferice: frigul, umezeala, curenţii de aer. Factori de risc sunt unele ocupaţii: muncitorii expuşi la praf organic şi anorganic din industria materialelor plastice şi a bumbacului, măturătorii, viticultorii, fermierii, muncitorii din industria de construcţii fac des bronşită cronică. ➢ Infecţia microbiană Se caracterizează prin streptococ, stafilococ care uneori se iau din spital şi enterococ. Această infecţie microbiană este primitivă sau secundară şi ocupă un rol important în apariţia bolii, grefându-se de obicei pe o mucoasă bronșică. ➢ Alergia Acţionează prin sensibilizarea la pneumoalergii sau alergeni microbieni şi contribuie, de asemenea, catarurile infecţioase traheo-bronșice, rino-faringitele cronice. La precipitarea evoluţiei acţionează şi unele droguri care usucă mucusul protector, simpatomimeticele care sunt bronhodilatante, Alupent care după efectul iniţial prin abuz agravează boala. Mai acționează şi expectorantele pe bază de teripină, barbituricele, sedativele şi tranchilizantele care deprimă centrul respirator, penicilina prin alergie, oxigenoterapie masivă. Ca urmare, tusea nu mai este eficace, expectoraţia creşte și rezultă starea bronşică, stenoza, tulburări de ventilaţie şi infecţia.
3. Anatomia patologică Arată fie atrofia fie hipertrofia mucoasei, cu edem, hiperemie şi hipersecreţie. Cu timpul apare rigiditatea arborelui bronşic, cu deformări care favorizează reținerea continuă a secreţiilor. |
